Fără îndoială că Homo sapiens este o specie ingenioasă. Deşi ne aflăm pe planetă de un timp relativ scurt (primii Homo sapiens moderni au apărut în urmă cu aproximativ 200.000 de ani), prin comparaţie cu vârsta estimată la 4,53 miliarde de ani a Pământului, oamenii şi-au asigurat supravieţuirea ca specie prin creativitate, de la primele unelte din piatră cioplită până la internet şi la colonizarea spaţiului extraterestru.
Roata – Înainte de invenţia roţii, la jumătatea mileniului patru înainte de Hristos, progresul omenirii şi calitatea vieţii erau sever limitate de greutatea lucrurilor care puteau fi transportate şi de distanţa pe care acestea puteau fi cărate. Conform istoricilor şi antropologilor, cea mai dificilă parte nu a fost invenţia roţii în sine, ci conectarea acestora la o platformă pe care puteau fi transportate obiecte foarte grele. Eforturile geniilor inginereşti de acum 3.500 de ani au fost însă răsplătite pe deplin. Căruţele au facilitat dezvoltarea agriculturii şi a schimburilor comerciale făcând posibil transportul produselor înspre şi dinspre pieţe. De asemenea, folosirea căruţelor a facilitat mobilitatea populaţiei. De la invenţia lor şi până în prezent roţile au rămas parte integrantă a stilului nostru de viaţă.
Cuiul – Cuiul poate fi considerat, pe drept cuvânt, o invenţie aflată la baza societăţii. Fără el întreaga civilizaţie umană s-ar prăbuşi. Această invenţie extraordinar de importantă datează de peste 2000 de ani, din perioada Romei Antice şi a devenit posibilă odată cu dezvoltarea metalurgiei care a permis turnarea metalului în tipare. Până la sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX cuiele erau produse manual de fierari. Abia la începutul secolului XIX au apărut primele maşini de făcut cuie. Tehnologia pentru producerea cuielor a avansat, iar după ce Henry Bessemer a patentat o modalitate de a produce în masă oţel din fier, cuiele din fier au trecut în uitare. Astfel, dacă în 1886 doar aproximativ 10% dintre cuiele din SUA erau produse din sârmă subţire de oţel, până în 1913 procentul cuielor obţinute din sârmă de oţel a crescut la 90%.
Telefonul – Deşi mai mulţi inventatori au desfăşurat în aproximativ aceeaşi perioadă de timp studii şi experimente asupra posibilităţii transmiterii vocii la distanţă, scoţianul Alexander Graham Bell a fost creditat drept inventatorul telefonului şi a primit brevetul de invenţie în 1876. Această invenţie a revoluţionat comunicarea la nivel global, înlesnind afacerile între companii din ţări diferite. La 2 august 1922, ziua în care a încetat din viaţă Graham Bell, Serviciul telefonic american şi-a încetat funcţionarea timp de 60 de secunde, în onoarea marelui inventator.
Becul – Atunci când nu dispui decât de lumină naturală, productivitatea muncii este limitată de orele în care Soarele este pe cer. Invenţia becului a schimbat lumea oferindu-ne posibilitatea de a ne împărţi altfel timpul şi de a fi activi şi după căderea serii. Conform istoricilor, mai mulţi inventatori au jucat roluri importante în dezvoltarea aşa-numitelor „lămpi cu incandescenţă” de-a lungul secolului XIX. Cu toate acestea, Thomas Edison este creditat drept inventatorul becului pentru că a creat un sistem întreg de iluminat, perfect funcţional, care includea un generator, cabluri de transport a energiei electrice şi un bec cu filament de carbon, în 1879.
Internetul – Sistemul global de reţele de calculatoare interconectate, denumit Internet, este folosit zilnic de miliarde de oameni. Numeroşi oameni de ştiinţă au participat la dezvoltarea sa, însă persoana care este cel mai adesea creditată pentru inventarea Internetului este Lawrence Roberts. În anii ’60, o echipă de oameni de ştiinţă care lucra pentru Departamentul ARPA (Advanced Research Projects Agency) din cadrul Pentagonului, a construit o reţea de comunicaţii pentru a conecta calculatoarele agenţiei, reţea denumită ARPANET. Această reţea folosea o metodă de transmitere prin comutare a pachetelor de date, „packet switching”, dezvoltată de Lawrence Roberts. ARPANET este predecesorul Internetului.