“Poezia e înţelepciunea care încântă inima” Khalil Gibran! “Poeţii sunt inima umanităţii” Eugène Ionesco!
Poezia a fost mereu un mijloc de delectare spirituală şi intelectuală, fapt pentru care este considerată încă din antichitate superioară celorlalte genuri literare. De aceea umanitatea a consacrat o zi, Ziua Internaţională a Poeziei, care este marcată pe 21 martie ca urmare a aplicării unei decizii a UNESCO, emisă în timpul celei de-a 30-a sesiuni susţinute la Paris, în perioada octombrie-noiembrie 1999.
Ziua Internaţională a Poeziei este o recunoaştere a faptului că oamenii de litere şi de cultură, poeţii şi scriitorii din întreaga lume şi-au adus o contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. De asemenea, aceastǎ zi urmăreşte să susţină creaţia poetică, stabilirea unui dialog între poezie şi alte genuri ale creaţiei, editarea şi promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.
“Poezia este suportul tradiţiei orale şi, de-a lungul secolelor, poate transmite valorile interioare ale diverselor culturi“, se remarcă pe pagina ONU dedicată evenimentului. De-a lungul istoriei, în fiecare cultură şi pe fiecare continent, poezia a vorbit şi vorbeşte despre umanitatea noastră comună şi despre valorile spirituale comune, transformând cele mai simple poeme într-un catalizator puternic pentru dialog şi pace. Se spune că poezia este sufletul nostru, prin urmare este viaţa noastră. O societate cu adevărat superioară scoate la lumină din sufletul său poeţi din cei mai buni, care ajung apoi să cucerească o lume întreagă prin cuvânt.
Poezia există în tot ceea ce ne înconjoară. Trebuie doar să o vedem, Poezia din naturǎ, poezia din suflet, poezia din cărți. Poezia este imaginație, creativitate, sensibilitate și frumos, se identificǎ cu aspiraţiile noastre adânci. Fǎrǎ poezie am fi sǎraci ȋn interiorul nostru. Poezia este arta de a îmbunătăţi, de a apropia şi de a umaniza, ea înfrumuseţeazǎ lumea și este dimensiune spiritualǎ.
Mihai Eminescu poetul „titular” al romanilor si-a pastrat suprematia. Nu e clar daca faptul se datoreaza programelor scolare, care-l promoveaza pe Eminescu incepand din ciclul primar pana in ultimul an de liceu, sau pentru ca romanii il citesc din placere; explicatia se afla probabil undeva la mijloc, poetul de la Ipotesti scriind o poezie accesibila si in acelasi timp profunda, acoperind o paleta tematica si sufleteasca foarte diversa (dragoste, natura, melancolie, deprimare etc): sansele, prin urmare, sunt destul de mari sa te regasesti intr-un segment al liricii lui.
Vasile Alecsandri – Inainte de ’89 in orice casa de romani gaseai un volum de Alecsandri. Cartile date la premiile scolare de la sfarsitul anului contineau invariabil „Pastelurile” poetului moldovean. Azi, poetul este inca prezent, din abundenta, in manualele de scoala generala si in listele aferente de lecturi obligatorii.
Nina Cassian – „Spectacol in aer liber. O alta monografie a dragostei” este o antologie care strange lirica erotica a poetei emigrate in 1985 in SUA. „Am iubit iubirea insasi de la 5 ani”, a declarat artista la lansarea volumului. Poezia sa mizeaza pe luciditate si ironie, iar ciocnirea intre vraja erotica si o luciditate sarcastica naste poeme mai mult decat interesante.
Printre poeții români remarcanți, cu opere pe care le știm de mici, le apreciem și le citim in continuare cu multă plăcere se numără și: Tudor Arghezi, George Bacovia, Lucian Blaga, Ion Barbu, Nichita Stanescu, Mircea Cartarescu, Leonid Dimov, Gellu Naum, Alexandru Macedonski.
