Ziua Mondială a Râsului se sărbătorește în 19 martie a fiecărui an. Inițiativa de organizare a acestui eveniment, îi aparține doctorului indian Madan Kataria, care a constatat ca râsul sporește capacitatea de concentrare și rezistența la efort. De asemenea, crește încrederea în propria persoană și îmbunătățește relațiile cu cei din jur. Aceste fapte au fost publicate în 1995, într-un articol intitulat “Laughter, the Best Medicine” (“Râsul, cel mai bun medicament”).
Explicația constă în faptul că râsul favorizează în mod natural respirația, ca și cântatul, tușitul și strănutatul. Împinge expirarea dincolo de limita respirației de bază. Produce o inspirare mai profundă, cu o pauză de respirație mai lungă decât în momentele de relaxare. Expirația este prelungită, contribuind la buna oxigenare a tuturor țesuturilor din corp.
Râsul este reacția normală a unui om sănătos la o situație comică. Este însoțit de o stare de relaxare după constatarea lipsei pericolului, sau conflictului. De asemenea, și o reacție de autoapărare față de senzația de teamă. Există chiar și o terapie prin râs. Știați că există chiar o ramură științifică ce se ocupă cu studiul râsului? Se numește Gelotologie.
De cele mai multe ori râsul este vesel, voios, dar poate fi și un râs sarcastic, ironic, răutăcios, pe care l-aș numi rânjet. În relațiile dintre oameni râsul poate exprima o formă de simpatie, înțelegere reciprocă, atenuarea conflictelor, necesare unei bune conviețuiri.
Unii cercetători consideră râsul ca o formă de comunicare între oameni care a existat înaintea apariției vorbirii. Pentru a sprijini această teorie se ia considerare centrul râsului din creier care este mult mai vechi decât centrul vorbirii. „O zi în care nu ai râs este o zi pierdută.” — Charlie Chaplin